Despre noi > Ştiri

 Navigare

tipareste trimite pe mail

 MEMORIU DE PREZENTARE STATIE BETOANE-SC FRASINUL SRL

Detalii

Autor: APM Bistriţa-Năsăud,
Adăugat: 2019-08-05 13:50:09
Ultima actualizare: 2019-08-05 14:03:23

  SC ECOMULTIPROD SRL

BISTRITA, str. Parcului, nr.7, jud. B-N

CIF RO 11260774

tel: 0263215995; 0745174181

e-mai: ecomultiprod@yahoo.com

 

 

 

 

 

 

MEMORIU DE PREZENTARE

conform conform Legii nr. 292 din 2018,  ANEXA Nr. 5.E 

pentru proiectul

 

 

MONTARE STAŢIE PREPARAT BETON

 

 

 

 

BENEFICIAR :  SC FRASINUL SRL

         

 

 

 

EXECUTANT:  SC ECOMULTIPROD SRL                       

Evaluator de mediu          

ADMINISTRATOR: FTP III  LIVIA RETEGAN         

                                                                     

 

 

 

Volum unic: Această documentaţie, piese scrise sau desenate, nu poate fi folosită numai în scopul pentru care a fost în mod specific elaborată. Ea nu poate fi reprodusă, întrebuinţată integral sau parţial, direc sau indirect, în alt scop, fară aprobarea prealabilă a proiectantului, acordată legal în scris. 

Data: iulie 2019

 

I. Denumirea proiectului:MONTARE STAŢIE PREPARAT BETON

 

 

 

II. Titular:

- numele:SC FRASINUL SRL

 

-adresa po?tală:Localitatea  localitatea Anieş, nr 59, comuna Maieru,  jud. Bistriţa- Năsăud.

Telefon/fax :  0263-377681

Adresa internet:office@frasinulbn.ro;  

-numele persoanelor de contact director/manager/administrator

Cămpean Vasile telefon 0746150052

         

 

 

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect

a) un rezumat al proiectului

Amplasamentul se situeaza in intravilanul localitatii Ilva Mica, str. Principala, nr. 854, comuna Ilva Mica, judeţul Bistriţa- Năsăud, pe amplasamentul fostei fabrici de cherestea construita inainte de 1989. Teren a avut mai multi proprietari, la aceasta data are doi proprietari SC FRASINUL INTERNATIONAL SRL (noua denumire SC LEMN EXPERT INTERNATIOMAL SRL) si SC STAR GATE SRL. Terenul vizat de proiect, in suprafata de S = 3708 m2, este proprietate SC FRASINUL INTERNATIONAL SRL, beneficiarul  SC FRASINUL SRL l-a luat in folosinta de prin Contractul de Comodat nr. 76/2019 pentru amplasarea unei staţii de betoane.

Situaţia existentă

          Terenul pe care urmează a fi amplasată staţia de preparat beton prezinta o platforma betonata, platforma balastata, bazin tricompartimentat, casa poarta din lemn, cantar şi put forat neutilizate care la aceasta data este inchis.

Cantarul şi casa poata (cantar) deservesc activitatea de prelucrare a lemnului şi vor deservi şi activitatea de producere a betonului.

Bazinul decantor este o construcţie subterana din beton armat, libera la partea superioară, aflat intr-o stare tehnica necorespunzatoare.

La limita nordică amplasamentul este împrejmuit. Există o zonă de spaţiu verde mărginită de o rigolă supraterană cu lungimea L = 33 m pentru colectarea apelor pluviale, rigola descarcă apele colectate în bazinul decantor.

 

Situaţia propusă

          Proiectul propune instalarea staţiei de preparare a betonului cu capacitatea de 75 m3/h pe platforma betonata existenta, amenajarea platformei pentru depozit agregate, bransarea la reţeaua de alimentare cu apa a localităţii Ilva Mică, reabilitatrea bazinului decantor, bransarea la reteaua de energie existenta in zona.

Amplasamentul în suprafaţă de  S =3708 m2 va avea urmatoarea structura:

                    -platforma statie de preparat beton S=244 m2                                                          -cicloane S=26 m2                                                                                                 -decantor S=51 m2                                                                                                   -predozatoare S=97 m2                                                                                                                                                        -depozit agregate S=1200 m2

                   -cantar S=94 m2

                    -casa poarta S=6 m2

                   -platforma balastata si cai de acces interne S=1990 m2

 

          Staţia de betoaneeste un utilaj compact si se va amplasa pe fundatii izolate din beton armat turnat monolit. Aceasta va fi compusa din:

-Cabina de comandă;

-Două cicloane depozitare cimentcu capacitatea de 100 t fiecare;

-Banda transportoare pentru apropierea agregatelor;

-Patru preozatorare de agregate;

-Dozatorul de ciment; Dozatorul de apa;

-Transportorul elicoidal de ciment (snec) Malaxorul.                                             Alimentare cu apa se va face din sistemul se alimentare cu apa a localitatii Ilva Mică printr-o conductă din polietilenă, subterană.

                                      

b) justificarea necesită?ii proiectului

      Proiectul este de importanta locală.Prin realizarea proiectului se asigura noi locuri de muncă şi  un mod de valorificare superioara a agregatelor minerale din zona şi materie prima pentru lucrarile de infrastructură prevazute in judet.

 

c) valoarea investi?iei

Valoarea investiţiei este de: 200.000 EURO

 

d) perioada de implementare propusă;

Lucrările la proiectul analizat sunt de mică amploare, vor dura cca 2 luni, nu s-a întocmit un plan de executie.

 

e) plan?e reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafa?ă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situa?ie ?i amplasamente);

          Amplasamentul se afla în intravilanul localităţtii Ilva Mică. Planul de amplasare în zonă şi Planul de sita?iesunt prezentate în anexă.

 

f) o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construc?ie ?i altele).

         

Prin implementarea proiectului pe amplasament vor rezulta:

Staţia de betoane75 m3/h, este o instalaţie complexă care cuprinde utilajele necesare alimentării, stocării, dozării şi amestecării componentelor, realizând un flux de preparare automatizat. Statia cuprinde:

-parte centrala cu structura metalica inchisa cu pereti metalici pe care sunt fixate        

-dozatorul de ciment;

-cantar agregate;

-dozatorul de apa;

-malaxorul;

-patru preozatorare de agregate cu capacitatea 13 m3 fiecare:

-banda transportoare agregate;

-două cicloane depozitare ciment cu capacitatea de 100 t fiecare;

-sistem de colectare a pulberilor din otel, acoperit impotriva intemperiilor

- suprafaţa filtrantă 20 m2, limita de emisie 10 mg/m3;

- motor pentru curatare automata prin vibrare a filtrului

-transportorul elicoidal de ciment (snec);

-nivel de zgomot 85 dB.

                   

Bazinul decantor, este o construcţie subterană din beton armat, deschisă la partea superioară, tricompartimentată. Primul compartiment este destinat spălarii betonierelor, are fundul în pantă pentru facilitarea accesului acestora, prevăzut cu o conductă de preaplin ce comunică cu compartimentul cu apă curată (de unde apa se recirculă). În al treilea compartiment este colectată apa pluvială, prevăzut cu o conductă de preaplin, ce comunică cu compartimentul cu apă curată.

 Depozitul de agregate (padogurile) cu o suprafata de 1200 m2 este organizat pe platformă balastată, agregatele sunt depozitate pe sorturi.

 Se prezinta elementele specifice caracteristice proiectului propus:

 

Profilul şi capacităţile  de producţie;

 

Profil de activitate:    – Fabricarea betonului - cod CAEN 2363

 

Capacitatea de prelucrare a statiei este de 75 m3/h

 

Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz)

 

          Zona analizata este reprezentata de platformă betonată, platformă balastată, casă poartă, put forat sigilat, bazin decantor degradat -  la această dată în această zonă nu se desfaşoară activităţi industriale. În partea estică este o staţie mobilă de sortare-spălare-concasare agregate minerale închisă.

          În partea sudică se desfăşoară activitatea de tăiere şi rindeluire a lemnului, activitate desfăşurată de SC STAR GATE SRL, autorizată prin Autorizaţia de Mediu nr. 86 din 30 SEPTEMBRIE 2014.     

 

Operaţiile desfăşurate în cadrul procesului de prelucrare a masei lemnoase

Recepţie-depozitare buşteni

Buştenii de lemn se sunt aprovizionati cu mijloace auto si feroviar. Descarcarea se face pe o rampa de descarcare unde are loc sortarea si fasonarea buştenilor.

          Depozitarea bustenilor se face pe platform betonata unde sunt manipulaţi cu ajutorul a doua materiale portal de 5tf şi cu încărcătoare frontale de tip ifron.

Debitarea lemnuluise realizează în hala gaterelor pe 5 gatere antrenate electric. De la gater cheresteaua este fasonată cu fierastrau circular. După fasonare este trecută la aburire.

Aburireaoperaţia se desfăşoară într-un aburitor cu patru compartimenete, cu capacitatea de 240 m3.

Sortareadupă aburire cheresteaua se sortează în atelierele de sortare.

Antiseptizareacherestelei se face într-un bazin de biotratare realizat din beton impermeabilizat.

Uscarea cheresteleise desfăşoară în uscătoare containerizate.

Depozitareacheresteaua se depozitează în stive în depozitul de produse finite.

Tocarea deşeului lemnosse realizează în atelierul de tocare cu un utilaj de mărunţire.

 

 

Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, marimea, capacitatea

          Fluxul tehnologic ce se va desfăşura la producerea betononuluicuprinde urmatoarele operaţii:

                Procesul de producere a cimentului este automatizat; se stabileşte clasa (reţeta) de beton, se alimentează staţia cu materia primă şi materiale în cantităţile  prevăzute în reţetă, se malaxează, amestecul rezultat se descarcă în auto-betoniere      

 Aprovizionarea - depozitareasorturile de agregate minerale sunt aprovizionate de la agenţi economici din zonă şi se depozitează în padocuri în funcţie de granulaţie.

Cimentul este adus cu autransportoare speciale, este descărcat pneumatic în  doua silozuri de depozitare (cu capacitatea de 100 t fiecare).  Aditivul este provizionat în container din polietilena de înaltă densitate.  Apa se asegură din reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Ilva Mică.

Dozare – malaxarealimentarea cu agregate minerale a dozatorului (cu 5 compartimente) se face cu încărcătorul frontal. Transportul agregatelor de la dozator la cupa skip se face cu o banda transportoare la cântarul digital poziţionat înainte de pâlnia de alimentare a malaxorului. Dozarea componentelor betonului se face prin cântarire pentru fiecare materie primăce intra ăn amestec: ciment, agregate, aditivi, apă.

Malaxarea– agregatele, cimentul, adezivul, apa după dozare ajung în cuva malaxorului unde are loc omogenizarea amestecului cu ajutorul unui ax vertical pe care sunt montati paleti din otel special.

Transportul- betonul preparat este descărcat în autobetoniere, autovehiculelor speciale - CIFA, care sunt autovehicule cu o cuvă specială rotitoare montată pe autosaşiu. Aceasta asigură amestecrea betonului în timpul transportului şi al descarcăriila punerea în opera.    

 

Utilaje:

-incarcator ftontal                     1 buc;

-autobetonieră                          2 buc.

                                           

 

Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora;

         

          Materia primă  utilizată la producerea betonului o constituieagregatele minerale, ciment, apă, aditiv. Cantitatea de materii prime consumată într-o lună, la o producţie de 75 m3/h de beton este :

- agregate minerale          6400 t/lună,  

- ciment                                 844,8  t/lună   

-aditivi                                6,4 l/lună

-apă                                  463 m3/lună

Agregatele minerale, cimentul şi aditivi se vor aproviziona de la agenti economici autorizati. Apa se va asigura din reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Ilva Mică.

 

Materiale:

            -ulei hidraulic                                  80 l/an;                         

               -ulei motor                                    200 l/an;                       

                -vaselina                                      150 kg/an;

               -anvelope                                      12 buc/an

              -acumulatori                                   8 buc/ 3-4 ani

          Carburantul folosit este motorina, consumul pentru incarcatorul frontal este estimat la 1200 l/luna, se va asigura de la statii de distributie din zona.

          Energia electrica se va asigura de la reteaua de medie tensiune prezenta in vecinatate.

 

Racordarea la reţele utilitare existente în zonă                                          

Staţia de betoane se va branşa la reţeaua de alimentare cu apă potabilă a localităţii Ilva Mică.

Energia electrică este asigurată de la reţeaua de medie tensiune existentă pe amplasament.

Apele uzate menajerese vor colecta într-un bazin betonat, subteran cu volumul de 30 m3 existent în vecinătate, ce deserveste activitatea de la SC STAR GATE SRL.

 

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei

         

Dupa realizarea investitiei se va reface terenul pe traseul conductei de alimentare cu apă şi a cablului de alimentare cu energie electrica.

Lucrarile vor consta în acoperirea tranşeiei şi refacerea stratului de suprafaţă -balastare/betonare.

 

            La închiderea amplasamentului lucrările de refacere vor consta în:

-pregatirea pentru inchidere prin debransarea de la utilitati a statiei de betoane,

-dezafectareastaţiei de betoane,

-dezafectarea alimentării cu apă şi energie electrică,

-demontarea placilor din betob armat de la padogurilor de agtregate,

-evacuarea deseurilor rezultate.

 

Închiderea staţiei de betoaneşi instalaţiilor aferente acesteia

La închiderea staţiei de betoanese va avea în vedereepuizarea stocurilor de materii prime:

-golirea silozulrilor de cimentşi a instalaţiei de dozare aditiv;

-se va decupla staţia de la instalaţia electrică, instalaţia de alimentare cu apă şi energie electrică. Se vor desasambla silozurile şi componentele mobile ale staşiei. Se va trece la desfacerea tranşeelor de la conducta de alimentare cu apă şi cablurile de alimentare. Cablurile şi conducta se vor depozita temporar în vederea valorificarii, transeiele vor fi acoperite;

-dezafectarea padogurilor depozitului de agregate -se vor golii padogurile, se vor ridica plăcile de prefabricate din beton armat utilizate le pereţii despărţitori:

-dezafectarea bazinului decantor,

-platforma cântarului se va desface, senzorii se vor recupera şi se vor valorifica,

-eliminarea deşeurilor rezultate,

 

 

Căi noi de acces sau schimbarea celor existente

          Proiectului analizat nu necesită căi noi de acces. Accesul se face pe un drum lateral stânga din DN 17D (pe langă punctul de informare turistică) balastat racordat la drumul de incintă care este betonat. Drumul de incintă este la limita estică a terenului pe care se va amplasa staţia de betoane.

 

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare                                     La construirea alimentării cu apăa se va utiliza nisipul (pentru patul conductei) ce se va aproviziona de la agenţi economici specializati.

          În perioada de functionare se vor utiliza agregate minerale şi apa. Agregatele minerale se vor aproviziona de la agenţi economici specializaţi, apa se va asigura din reţeaua de alimentare cu apă a localăţatii Ilva Mică.

 

         

Metode folosite în construcţie/demolare

          Proiectul prevede lucrari de constructie sistemului de alimentare cu apa si a alimentarii cu energie electrica.

Construirea sistemului de alimentare cu apa prevede urmatoarele lucrari:

-săparea tranşeiei pentru pozarea conductei de polietilena (în trama drumului de acces), pe o lungime de cca 100 m. Conducta se va pozitiona sub adancimea de inghet,

-asternereaunui strat de nisip pe funcul transeiei,

-lansarea conductei în tranşeie,

-acoperirea conductei,

-refacerea terenului prin asternerea şi compactarea stratului balastru.

Construirea sistemului de alimentare cu energie electrica prevede saparea unei transei cu lungimea de cca 50 m, pe platforma balastata, lansarea cablului electric, acoperirea transeiei si refacerea stratului balastru de la suprafata transeiei.

Sunt prevazute lucrari de reabilitare a decantorului bicompartimentat. Aceste lucrari vor consta in izolarea peretilor decantorului cu un strat de beton. Restul lucrarilor sunt lucrari de montaj.

 

Planul de execu?ie, cuprinzând faza de construc?ie, punerea în func?iune, exploatare, refacere ?i folosire ulterioară

 

          Proiectul  prevede realizarea sistemului de alimentare cu apa lucrari executate in perioada 1 – 2 zile. Reabilitarea bazinului bicompartimentat se va realiza intr-o zi.

Montarea placilor de prefabricate la padoguri va dura 1-2 zile.

Montarea statiei si probele tehnologice se vor realiza de catre furnizor intr-un interval de 1- 2 saptamani.

Perioada de exploatare este determinate de comenzi.

Refacerea şi folosirea ulterioara a amplasamentului este conditionata de varianta de închidere a amplasamentului:

-inchiderea cu pastrarea sistemului de alimentare cu apa  1 – 2 saptamani;

-inchiderea cu aducerea la starea initial a amplasamentului se realizeaza in 2 – 2,5 saptamani.

 

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Proiectul este în relaţie cu proiectele de prelucrare a agregatelor minerale. De asemenea este in relatie cu proiectele de infrastructura din judet, va asigura materia

primă la construirea/reabilitarea drumurilor si constructii.

 

Detalii despre alternativele care au fost luate in considerare

Nu s-au avut in vedere alte alternative in ceea ce priveste amplasamentul. Alternativele avute in vedere au vizat tipurile de statii de betoane, capacitatea de productie a acestora si pretul.

Analiza financiara, impreuna cu analiza economica, reprezinta cele mai puternice argumente in favoarea deciziei de investitie. Aceste analize se bazeaza pe comparatia dintre optiunile “cu proiect” si “fara proiect” si stabilesc daca implementarea proiectului are o valoare pozitiva sau negativa. Situatia “fara proiect” este un scenariu “fara operatiuni”, scenariu care nu poate genera date de analiza (cheltuieli sau venituri). In situatia “cu proiect”, prin implementarea proiectului, vor fi generate cheltuieli si venituri, cuantumul total al costurilor in situatia ,,cu proiect” fiind superior celui din ipoteza “fara proiect”. Statia aleasă corespunde atat din punct de vedere al productiei cat si din punct de vedere economic.

 

Alte activităti care pot aparea ca urmare a proiectului

          Betoanele rezultate se vor utiliza în proiectele de infrastructură (reabilitare/modernizare drumuri în judeţ) si constructii.

 

Alte autorizatii cerute pentru proiect

Pentru proiectul analizat sunt necesare:

-Aviz APM

-Aviz alimentare cu apa

-Aviz alimentare cu energie electrica

-Aviz ANANP,

 

 

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare:

Planul de execu?ie a lucrărilor de demolare, de refacere ?i folosire ulterioară a terenului;

         

          Constructiile existente pe amplasament se vor folosi în cadrul investiţiei, nu sunt necesare lucrări de demolare.

 

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului;

          Deoarece in proiect sunt prevazute lucrari de demolare nu sunt necesare lucrari de refacere a amplasamentului.

 

- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz;

          Nu sunt necesare cai noi de acces deoarece există un drum de acces balastat ce porneşte lateral în stânga din DN17D, pe lângă Punctul de informare turistică  şi drum de incintă betonat ce deserveşte toate activităţi industriale din incintă.

Acces amplasament

- metode folosite în demolare;

          Nefiind necesare lucrări de demolare nu se pot nominaliza metode folosite în demolare.

 

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

          Nefiind necesare lucrari de demolare nu se pot propane alternative.

 

Alte activită?i care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea de?eurilor).

          Deoarece nu sunt necesare lucrari de demolare nu vor aparea alte activitati.

 

 

V. Descrierea amplasării proiectului

- distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.

 

          Proiectul analizat nu cade sub inciden?a Conven?iei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare.

 

- localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii ?i cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, ?i Repertoriului arheologic na?ional prevăzut de Ordonan?a Guvernului nr. 43/2000privind protec?ia patrimoniului arheologic ?i declararea unor situri arheologice ca zone de interes na?ional, republicată, cu modificările ?i completările ulterioare;

 

          Amplasamentul este situat în intravilanul localităţii Ilva Mica. În vecinătate nu sunt monumente istorice sau situri arheologice.

-harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind caracteristicile fizice ale mediului, atiat naturale ciat si artificiale, si alte informatii privind:

  • folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament cat si pe zone adiacente acestuia;
  • politici de zonare si de folosire a terenului;
  • arealele sensibile;
  • detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata in considerare.

 

          Planul de incadrare in zona şi planul de situaţie sunt prezentate în anexă.

 

Obiectivul se va realiza pe amplasamentul fostei fabrici de cherestea (pusă în funcţiune înainte de 1989), situat în intravilanul localităţii Ilva Mică str. Principala, nr. 854. Din întreg amplasamentul terenul destinat investiţiei are o suprafata de S =3708 m2.

          Vecini sunt:

-La Vest, Nord-Vest  - râul Someşul Mare, terenuri agricole, gospodarii,                    -La Nord-Est – agent economic (servis auto)                                                                     -La Est -platforma industriala, gospodarii, Drumul naţional DN17D;                              -La sud – platforma industriala, statie sortare agregate, prelucrarea lemnului;              

                                                        

 Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament cât şi adiacente acestuia

Terenul destinat amplasarii statiei este proprietate privată a SC FRASINUL INTERNATIONAL SRL, beneficiarul, SC FRASINUL SRL, a luat acest teren in comodat.

 Terenurile din vecinatate sunt terenuri destinate activitatilor industriale. Conform certificatului de urbanism terenul are categoria de folosinţă CURŢI CONSTRUCŢII.

 

Politici de zonare şi de folosire a terenului

           Amplasamentul este situat in intravilanul localitatii Ilva Mica str. Principala, nr. 854, jud. Bistrita-Nasaud.  Pentru proiectul analizat a fost emis Certificatul de Urbanism nr. 2 din  20.02.2019. 

 

Arealele sensibile

          Amplasamentul analizat este amplasat la limita situl-ui Natura 2000 ROSCI0232 Somesul Mare Superior, peste care se suprapune parţial, în doua puncte, la limita nord-estică si sud-vestica, pe o suprafata totala de 110 m2.

 

Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referin?ă geografică, în sistem de proiec?ie na?ională Stereo 1970

Delimitarea perimetrului (coordonate Stereo 1970)

 

Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luata în considerare

Nu s-au avut in vedere alte alternative in ceea ce priveste amplasamentul.

 

 

 

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informa?iilor disponibile

 

A. Surse de poluan?i ?i instala?ii pentru re?inerea, evacuarea ?i dispersia poluan?ilor în mediu:

 

a) protec?ia calită?ii apelor

Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

          Surse de poluare pentru apa:

-operatia de spalare a autobetonierelor;

-grupul sanitar.

         

Sta?iile ?i instala?iile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

Apele de spalare sunt colectate in bazinul decantor. Bazinul este o construcţie din beton armat, cu trei compartimente (S1 = 6,5 m x 3,25 m = 21 m2,S2 = 4,5 m x 3  m = 13,5 m2 S3 = 4,5 m x 3,65 m = 16,5 m2). Apa de spalare din primul compartiment se decanteaza, faza limpede trece în al doilea compartiment. Materialul sedimentat se evacuează periodic şi se utilizeaza la întreţinerea platformelor şi a căilor de acces. Apa din al doilea compartiment se reutilizeaza în procesul de productie. Apa pluvială colectată prin rigolă se colectează în al treilea compartiment ce comunică cu al doilea compartiment printr-o conductă de preaplin.

Apele uzate menajere sunt colectate de re?eaua de incintă ptevăzută cu bazin vidanjabil cu volumul V = 30 m3 ce apartine la SC START GATE SRL (angajati vor folosi grupul sanitar existent al acesteia);

 

          b. protecţia aerului

 

Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi;

 

          Sursele de poluanti pentru aer în perioada de construcţievor fi reduse şi sunt datorate:

- emisiilor de poluanţi al motoarelor cu ardere interna ale utilajului si a mijlocului de transport ce face aprovizionarea cu material;

-săpăturii la tranşei .

Prognoza poluarii aerului

      Ca urmare a activitatii utilajelor şi mijloacele de transport, va rezulta un consum de combustibil (motorina) ce nu va depăşi 60 l/zi.

     Ca noxe, se degaja pulberi, SO2 , NO, si CO cu efect local, neafectand zonele învecinate.

De la săparea tranşeiei pot rezulta pulberi în cantităţi reduse, particulele dislocate vor sedimenta în imediata vecinatate.

 

Sursele de poluanti pentru aer în perioada de funcţionare

 -aprovizionarea cu materii prime şi materiale - pulberi şi gaze de ardere de la motoarele autospecialei ce aprovizioneaza cimentul si autobasculantele ce aprovizioneaza agregatele minerale;

-operaţia de încărcare a predozatoarelor - pulberi şi gaze de ardere de la motorul utilajului;

-operaţia de incarcare a silozurilor de ciment - pulberi de ciment;

  

Instalaţiilepentru dispersia poluanţilor în atmosferă

          În perioada de construcţiesursele de poluare vor fi difuze, se vor intreprinde o serie de ac?iuni pentru reducerea poluării aerului, dintre care men?ionăm:

  • se va folosi un utilaj si un mijloc de transport  cu stare tehnica buna;
  • lucrarile la săparea tranşeiei nu se vor desfaşura în perioade cu vânt puternic
  • umectarea căilor  de acces şi a drumurilor tehnologice în perioada secetoasă şi ori de câte ori situaţia o impune, în funcţie de frecvenţa traficului şi condiţiile atmosferice, pentru evitarea ridicării pulberilor fine în atmosferă.

 

În perioada de funcţionare

Noxele rezultate de la încarcarea silozurilor de ciment sunt noxe dirijate, ele sunt colectate într-un filtru circular din oţel (diametru 0,8 m si inaltimea h=1,2 m), amplasat pe fiecare siloz, gura de emisie este la înalţimea H = 18,2 m faţă de suprafaţa solului. Filtru conţine la interior elemente de filtrare verticale si la partea superioara este prevazut cu capac de protecţie contra intemperiilor. Filtrele funcţionează cu scuturare, suprafaţa filtrantă este de 20 m2. Particulele de ciment separate din curentul de aer de către elementele de filtrare cade înapoi în siloz. Sistemul de filtrarea reduce concentratia pulberilor emise sub 10 mg/m3.

          Sursele difuze sunt:

-utilajul ce deserveşte activitatea,

-mijloacele de transport de la aprovizionare si autobetonierele,

-padogul de agregate.

          Pentru reducerea poluanţilor din surse difuze se vor lua măsuri de ordin tehnologic şi administrativ:

  • se va folosi un utilaj şi mijloce de transport  cu stare tehnică bună;
  • agregatele minerale sunt spălate nu conţin pulberi fine care să fie antrenate de vânt. Padogurile sunt închise pe trei laturi;
  • umectarea căilor  de acces şi a drumurilor tehnologice în perioada secetoasă şi ori de câte ori situaţia o impune, în funcţie de frecvenţa traficului şi condiţiile atmosferice, pentru evitarea ridicării pulberilor fine în atmosferă.

 

Gazele de ardere de la motoarele mijloacelor de transportsunt limitate prin inspectiile tehnice periodice.

             In conformitate cu Ordinul 462/1993 Art. 17 prevede: “Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulatie a autovehiculelor rutiere- operatiune ce se efectueaza la inmatricularea pentru prima data in tara a autovehiculelor de productie indigena sau importate, cat si prin Conditiile Tehnice prevazute la inspectiile tehnice ce se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor rutiere inmatriculate in tara. Stabilirea limitelor de emisie maxim admise se face de catre Ministerul Transporturilor impreuna cu Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, urmarindu-se alinierea la Regulamentele ECE-ONU, precum si la Regulamentele practicate in tarile europene”.   

 

          c. protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

 

Sursele de zgomot şi de vibraţii

a)În perioada de executare a proiectului

În perioada de executare a lucrărilor propuse în proiect, sursele de zgomot sunt reprezentate de către utilaje şi mijloacele de transport.

 

b) În perioada de funcţionare sursele de zgomot vor fi:

-părţile în mişcare de la staţia de betoane ce are nivelul de zgomot de 85 dB,

-încărcătorul frontal 80 dB

-mijloacele de transport 65 dB.

Zgomotul se propaga in jurul punctelor de lucru de pe amplasament si de-a lungul drumului de acces.

 

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

          Datorita specificului activitatii nu por fi facute amenajări sau dotăriîmpotriva zgomotului şi vibraţiilor, se vor lua o serie de măsuri de natură organizatorică şi tehnologică:

  • desfăşurarea lucrărilor strict pe amplasamentele supuse avizării, astfel rezultând o limitare a zgomotelor produse de trafic în zonă;
  • vor fi utilizate numai utilajele şi vehiculele cu inspecţia tehnică la zi;
  • se va respecta programul de lucru pe timpul zilei;
  • reducerea vitezei autovehiculelor grele în zona de lucru: viteza scăzută poate reduce nivelul de zgomot cu până la 5 dB;
  • conducerea preventivă a autovehiculelor grele (conducerea calmă creează mai puţin zgomot decât frecventele schimbări de acceleraţie şi frână).

 

d. protecţia împotriva radiaţiilor

 

Sursele de radiaţii

 Realizarea proiectului şi funcţionarea proiectului nu necesită utilizarea de

materiale radioactive.

 

Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor

Datorita faptului ca nu sunt utilizate materiale radioactive in cadrul  proiectului analizat nu sunt necesare amenajari sau dotări pentru protecţia împotriva radiaţiilor.

 

          e.protecţia solului şi subsolului

 

Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice

Sursele posibile de poluare a solului în perioada de construcţie sunt:

-rezervoarele de motorina şi băile de ulei ale utilajelor şi a mijloacelor de transport;

      

Sursele posibile de poluare a solului în perioada de funcţionare sunt:

-silozurile de ciment,

-rezervoarele de motorina şi băile de ulei ale utilajului şi a mijloacelor de transport;

-gestionarea deşeurilor.

  

Lucrări şi dotări pentru protecţia solului şi a subsolului

 

Măsurile ce trebuiesc luate în perioada de construcţie sunt de ordin tehnic şi administrativ în perioada desfăşurarii lucrărilor:

-utilizarea unor utilaje corespunzatoare din punct de vedere tehnic tehnic;                -buldoexcavatorul va fi alimenta cu combustibil dintr-un container mobil (amplasat într-o autoutilitară) prevăzut cu pompă de distribuţie.

 

Dotările în perioada de funcţionare:

-silozurile de ciment sunt metalice, amplasate pe platformă betonată,

-reviziile si reparaţiile utilajelor şi mijloacelor de transport se vor face în ateliere autorizate nu in interiorul amplasamentului statiei;                                                      -gestionarea deşeurile se va face conform legislaţiei în vigoare.

 

          f. protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

                                  

Identificarea arealelor sensibilece pot fi afectate de proiect

          La limita amplasamentului este situl Natura 2000 ROSCI0232 Someşul Mare Superior, peste care se suprapune partial pe o suprafata de 110 m2. Situl a fost declarat pentru conservarea mamiferului Lutra lutra şi a patru specii de peşti. În perioada de implementare a proiectului şi de funcţionare a acestuia nu se face alimentare cu apă din râu şi nici evacuări de ape uzate în râu, nu va fi afectat habitatul ihtiofaunei cu valoare conservativa. Lucrările de amplasare a staţiei şi funcţionarea acesteia nu prevăd lucrări care pot afecta malul raului, posibil habitat pentru vidra;

 

Lucrările, dotările şimăsurile pentru protecţiabiodiversitatii

-se va respecta implementarea proiectului propus strict în perimetrul delimitat de coordonatele stabilite în planul de situaţie făra a fi afectată aria protejată,                    -intreţinerea drumurilor tehnologice şi a căii de acces,                                                  -gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate din activitate,                                  -efectuarea reviziilor tehnice periodice şi respectarea parametrilor RAR pentru mijloacele de transport şi utilaj în ceea ce priveşte emisiile de noxe,                             -umectarea căilor  de acces şi a drumurilor tehnologice în perioada secetoasă şi ori de câte ori situaţia o impune, în funcţie de frecvenţa traficului şi condiţiile atmosferice, pentru evitarea ridicării pulberilor fine în atmosferă;

 

          g. protecţia aşezarilor umane şi a altor obiective de interes public 

Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie,  zone de interes tradiţional

         

          În vecinatatea amplasamentului nu sunt obiective de interes public, monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional.

          Producerea betonului si transportul acestuia se va face pe perioada zilei, zgomotul produs de mijloacele de transport nu va afecta perioada de odihnă.În perioada de funcţionare poluanţii emişi din surse dirijate se vor situa sub valoarea limită admisă de normativele în vigoare. În zonă nu sunt obstacole care să împiedice dispersia acestora. Poluanţii rezultatidin activitatea desfasurata  nu vor fi în cantităţi care sa afecteza sănătatea populaţiei.  

 

Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezarilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public

            Prin natura proiectului, tehnic nu pot sa se prevadă lucrări, dotări constructive pentru reducerea zgomotului. Pot fi prevazute masuri de natură tehnologică, pentru protecţia a?ezărilor umane.

 

          h. gospodarirea  deşeurilor generate pe amplasament

Prevenirea ?i gestionarea de?eurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea

          În perioada de amenajare a amplasamentului în vederea montării staţiei de betoane deşeurile rezultate se vor colecta selectiv selectiv în condiţii specifici fiecărui tip de deşeu.Deşeurile se vor depozita temporar. Deşeurile reciclabile vor fi predate la agenţi economici autorizaţi. Deşeul menajer va fi eliminat de către firma de salubrizare.

 

Lista de?eurilor (clasificate ?i codificate în conformitate cu prevederile legisla?iei europene ?i na?ionale privind de?eurile), cantită?i de de?euri generate;

           

Deşeu din perioada de amenajare a amplasamentului:

 -pământ şi pietre  cod 1705 04de la alimentarea cu apa si energie electrica nu poate fi cuantificat.

 

Deşeu din perioada de funcţionare a staţiei de betoane

-material din decantarea apei uzate tehnologice cod 01 04 12               2 m3/lună

-beton spart, rezuttat de la testeri cod 01 04 08                                    0,5 m3/lună

-*deşeu metaliccod 17 01 17 nu poate fi cuantificat, este variabil si constă în piese şi componente uzate de la utilaje şi staţie

-deşeu menajer cod 20 03 01              cca 3 m3/an

 

Programul de prevenire ?i reducere a cantită?ilor de de?euri generate;

Planul de gestionare a de?eurilor;

          Deşeul de pământ şi pietre se va depozita temporar la locul de generare şi se va utiliza la acoperirea transeielor.

          Materialul de la decantare se va utiliza la intretinerea cailor de acces si a platformelor balastate.

          Deşeul de beton se va folosi la întreţinerea căilor de acces si a drumului de acces.

          Deşeul metalic va fi generat aleator, în urma unor defecţiuni la staţie, se va valorifica la agenţi economici autorizaţi.

          Deşeul menajer se va colecta în pubelă tipizatăva fi eliminat de agentul economic de salubritate.

 

i) gospodărirea substan?elor ?i preparatelor chimice periculoase            

Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse

         

                În această categorie se regăseşte motorina utilizata la incarcatorul frontal;

 

Modul de gospodarire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.

 

          Pe amplasament nu se va depozita motorina. Aceasta se va aduce cu autoutilitara specializata prevazuta cu rezervor metalic si pompa de distributie.      

 

 

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei ?i a biodiversită?ii.

 

          În producţia de beton se vor utiliza agregatele minerale.Solul la finalizarea lucrărilor nu se va modifica, statia se va amplasa pe platform betonata existentă, decantorul este construit necesită numai lucrări de impermeabilizare. Tranşeiele de la alimentarea cu apă şi energie electrică se acopera, terenul se aduce la starea iniţială. Nu sunt prevazute foraje sau captari de apa din raul Somşsul Mare. Nu se fac defrişări, nu sunt afectate habitate şi specii cu valoare conservativă.

 

 

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect:

 

Impactul potenţial asupra populaţiei şi sănătaţii umane

 În perioada de execuţie a lucrărilor impactul asupra populaţiei din vecinatatea amplasamentului va fi negativ, redus, sursele de zgomot sunt similare cu cele din activitatea desfasurata in  vecinatate. Lucrările se vor se desfăşura numai pe timpul zilei, nu este afectată perioada de odihnă. Poluanţii emişi nu au caracter cumulativ, sunt din surse mobile, dispersia lor se face pe măsura deplasării. În perioada de funcţionare poluanţii emişi din surse dirijate se vor situa sub valoarea limită admisă de normativele în vigoare. În zonă nu sunt obstacole care să împiedice dispersia acestora. Poluanţii emişi nu vor fi în măsură să afecteze sănătatea populaţiei.

Impactul asuprapopulaţiei şi sănătaţii umane in perioada de implementare si functionare a proiectului va fi negativ redus.

 

Impactul asupra faunei şi florei

Proiectul se va realiza pe teren antropizat, pe care nu sunt întâlnite habitate sau specii cu valoare conservativă. Nu se vor face captari si deversări de apă uzată în râul Someşul Mare. Poluanţii emişi în de utilaje şi mijloacele de transport respectiv gazele de eşapament, sunt limitaţi prin inspecţiile tehnice periodice.

Poluanţii emişi în perioada de funcţionare din sursă dirijată sunt limitaţi prin sistemul de depoluare cu care sunt dotate silozurile de ciment.

 

Impactul poteţial asupra solului

Nu se vor produce modificări fizice asupra solului şi subsolului  la implementarea proiectului, in zona de implementare exista platforme betonate şi balastate.  

Impactul asupra solului va fi negativ nesemnificativ, pe termen scurt - perioada de sapare a transeielor,  reversibil.

 

Impactulasupra calităţii şi regimului cantitativ al apei

În  funcţionarea proiectului se foloseşte apa din reteaua de alimentare cu apa a licalităţii Ilva Micăa. Nu sunt prevăzute foraje, captări de apă sau deversări de apă uzată în râu.

 Proiectul analizat nu induce impact asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei.

Impactulasupra calităţii şi regimului cantitativ al apeiva fi neutru.

 

 

Impactul asupra calităţii aerului şi climei

În perioada realizării proiectului sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de utilaje, mijloacele de transport si lucrarile de săpătură. Nivelul de emisie a gazelor de eşapament este limitat prin verificările tehnice periodice. Timpul de functionare a utilajelor este redus, amplasamentul prezinta o serie de amenajari ce vor fi utilizate in cadrul proiectului. Gazele de eşapament evacuate în aer se vor dispersa pe lungimea traseului, nu vor duce la modificarea calităţii aerului din zonă. Pulberi de la săpătură pot sa apară numai în cazul în care lucrarile se desfăşoară în perioadă cu vânt puternic.  Ţinând cont ca tranşeele sunt reduse ca volum, cantitatea de pulberi va fi redusă.

În perioada de funcţionare poluanţii emişi de la staţia de betoane sunt limitaţi prin sistemul de filtrare prevăzut cu filtre din material texti, suprafata filtranta este de 20 m2 la fiecare siloz. Poluanţii emişi se vor situa sub valorile limită prevăzute în normativele în vigoare. În zonă nu sunt obstacole care să împiedice dispersia poluanţilor, nu vor exista zone de acumulare a poluanţilor.

Implementarea proiectului nu va induce impact negativ semnificativ asupra calităţii aerului şi a climei. Impactul va inceta la inchiderea activitatii, este reversibil.

 

Impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor

În perioada realizării proiectului zgomotul se va datora mijloacelor de transport   şi utilajelor.  În perioada de funcţionare zgomotul va fi generat de staţia de betoane, utilajul care deserveşte staţia şi mijloacele de transport a betonului. Lucrările se vor desfăţura în timpul zilei, în afara timpului de odihnă a populaţiei.

 Zgomotul nu se cumulează, este sesizat numai zgomotul cu nivelul cel mai ridicat. Zgomotul produs în perioada implementării şi funcţionării proiectului este similar cu zgomotul produs la activitatile industriale din vecinatate.

Zgomotul produs nu este în măsură să inducă un impact negativ semnificativ.

          În perioada de funcţionare în zona staţiei de betoane va fi predominant zgomotul generat de staţie deoarece mijloacele de transport sunt în mişcare şi au nivelul de zgomot sub cel al staţiei. Distanţa ce mai mică de la staţia de betoane la malul râului este de 32,6 m,  zgomotul cel mai ridicat sesizat va fi de 52,96 dB.

 

 

Impactul asupra peisajului şi mediului vizual

          Amplasarea obiectelor din proiect nu vor provoca modificări semnificative a peisajului, in vecinate sunt instalatii si constructii de tip industrial. La încetarea activităţii pe amplasament se vor ridica componentele mobile, se vor dezafecta instalaţiile de asigurare cu utilităţi, terenul  va ramane la starea  iniţială.

Impactul  asupra peisajului şi mediului vizual pe perioada funcţionării proiectului va fi negativ nesemnificativ, la încetarea activităţii va fi neutru.

Natura impactului(adica impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ)

Impactul direct, pe termen scurt, reversibil se va produce asupra solului şi subsolului.

Impactul indirect, negativ, nesemnificativ, pe termen scurt, datorat poluanţilor emişi din surse difuze şi din sursă dirijată , va fi indus asupra aerului. Poluanţii emişi se vor situa sub valorile maxime admise prin normativele în vigoare.

 

Impactul cumulativcu fabrica de prelucrare a lemnului, atelierului de servis auto, şi activităţilor agricole, datorat pulberilor şi gazelor de eşapament poate să apară în vecinătatea drumului de acces de la DN17D la amplasament (care este balastat) şi pe drumul de incintă în zona cântarului. Pulberile emise la traversarea drumului balastat, datorită compoziţiei şi a vitezei reduse de deplasare a mijloacelor de transport, sedimentează în vecinătatea sursei.Drumul de incintă este betonat, nu vor rezulta pulberi antrenate de mijloacele de transport.

          Sursele de pulberi ?i gaze de ardere sunt surse în mi?care; distan?a dintre drumul de acces şi vecinătă?i permite sedimentarea pulberilor ?i dispersarea gazelor de e?apament fără a exista riscul apari?iei unor zone de concentrare a poluan?ilor.

Gazele de ardere de la mijloacele de transport sunt limitate prin verificările tehnice periodice.         

          Zgomotul din mai multe surse nu se cumulează; este recepţionat zgomotul cu nivelul cel mai ridicat. În zona staţiei de betoane va fi predominant zgomotul generat de staţie în perioada de funcţionare. Deoarece mijloacele de transport sunt în mişcare şi au nivelul de zgomot sub cel al staţiei nu se va produce un impact cumulat datorat zgomotului.

Impact cumulativ datorat pulberilor ?i gazelor de ardere de la utilaje si mijloacele de transport

          Efectele emisiilor atmosferice se pot regăsi în impactul cumulativ, dar nu în mod continuu ?i nu cu o frecventa de 100 %. Asta deoarece emisiile atmosferice sunt supuse unei dinamici controlate de condi?iile meteorologice, în cea mai mare măsură.

 

În perioada de realizare a proiectului impactul va fi indirect, secundar, pe termen scurt (pe durata operatiei care-l generează), temporar, negativ nesemnificativ.

 

Poluanţii emişi în perioada funcţionării staţiei, sunt din surse difuze şi dirijată. Poluantii emisi din surse difuze de pe amplasament si din activitatile invecinate sunt în apropierea solului, acopera o arie importanta nu se poate estima o zonă în care să apară un impact cumulat al acestora.

 

 

 

Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate)

          Datorită magnitudinii reduse nu se vor afecta zone geografice.

 

Magnitudinea şi complexitatea impactului

          Lucrările necesare implementării şi funcţionării proiectului nu sunt în măsură să inducă impact semnificativ asupra mediului, impactul este negativ nesemnificativ, de magnitudine redusă.

 

Probabilitatea impactului

Prin măsurile constructive adoptate, prin tehnologia de execuţie şi prin dotările prevăzute de investiţie probabilitatea apariţiei unui impact negativ semnificativ este puţin probabilă.

 

Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului

Neavand impact important nu se pune problema duratei, frecventei si reversabilitatea proiectului analizat.

 

Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

Nu se va induce impact semnificativ. Nu sunt necesare masuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ.

 

Natura transfrontiera a impactului

Cantitatea şi natura poluanţilor dispersaţi nu vor induce impact transfrontalier

 

 

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Dotări ?i măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluan?i în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerin?ele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influen?eze negativ calitatea aerului în zonă.

         

                Monitorizarea activităţii de producere a betonului pe amplasamentul analizat este necesară pentru ca efectele negative asupra mediului înconjurător să fie minime.

          Pentru limitarea efectelor negative accidentale în perioada de execuţie a lucrărilor, se va implementa un sistem de monitorizare a factorilor de mediu, pentru urmărirea măsurilor de prevenire şi intervenţie.

În perioada de funcţionare planul de monitorizare a factorilor de mediu va cuprinde:

-monitorizarea factorului de mediu aer, în vederea respectării STAS 12574/87,

-monitorizarea factorului de mediu zgomot în vederea respectării STAS 10009/78.

          Personalul care utilizează utilajele şi mijloacele de transport vor verifica funcţionarea corectă a acestora, în cazul producerii unor defecţiuni, acestea se vor remedia în cel mai scurt timp. Periodic se va face inspecţia tehnică a autilajelor ce vor funcţiona pe amplasament.  

          Personalul angajat va fi instruit de către administrator/şef de lucrări în ceea ce priveşte protecţia factorilor de mediu, a habitatelor şi a speciilor cu valoare conservativă din situl de importanţă comunitară ROSCI0232 Some?ul Mare Superior.Se vaurmări depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse de personalul angajat.

 

 

IX. Legătura cu alte acte normative ?i/sau planuri/programe /strategii /documente de planificare:

 

A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative na?ionale care transpun legisla?ia Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European ?i a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea ?i controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European ?i a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implicăsubstan?e periculoase, de modificare ?i ulteriordeabrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European ?i a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European ?i a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător ?i un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European ?i a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind de?eurile ?i de abrogare a anumitor directive, ?i altele).

 

          Proiectul pentru care se solicită acord de mediu nu intra sub incidenţa nici unei directive europene din tratatul de aderare, respectiv din directivele menţionate mai sus.

 

B. Se va men?iona planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat.

 

          Proiectului analizat nu se inscrie în planuri/programe/strategiii de dezvoltare locale sau judetene.

 

 

X. Lucrări necesare organizării de ?antier:

Descrierea lucrarilor necesare organizării de şantier

 

          Datorită faptului că la această dată pe amplasament există:                                        cale de acces, cabina poarta, cântar, platformă betonată, platformă balastată, bazin decantor, nu esste necesară realizarea propriuzisă a organizarii de şantier.  

          Se vor face lucrările necesare branşării la alimentarea cu apă şi energie electrică, lucrări de mică amploare.

 

Localizarea organizarii de şantier

          După cum s-a arătat pentru implementarea proiectului nu este necesară o organizare de şantier.

 

Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier

 

Avand în vedere faptul că nu va exista organizare de şantier nu va rezulta impact asupra mediului.

Impactulasupra mediuluiva fi neutru.

             

Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier;

         

           Pentru implementarea proiectului nu se va realiza organizare de şantier, prin urmare nu vor exista surse de poluanţi.

 

Dotări şi măsuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.

           

          Nu vor exista surse de poluare datorate organizării de şantier, prin urmare nu sunt necesare măsuri de control a emisiilor.

 

 

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investi?iei, în caz de accidente ?i/sau la încetarea activită?ii, în măsura în care aceste informa?ii sunt disponibile:

 

Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii

 Utilajele şi mijloacele de transport utilizate pentru lucrările prevăzute în proiect vor fi in stare tehnica buna, nu sunt în măsură să producă poluări accidentale importante. În cazul unor defecţiuni urmate de pierderi de produse petroliere se va interveni cu material de colectare a produsului petrolier şi se va repara defecţiunea. Dacă se va constata că exista sol impregnat cu produse petroliere acesta se va decoperta şi se va depozita în container metalic închis. Gestionarea solului contaminat va fi făcută de către constructor.

           Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale

 Utilajele şi mijloacele de transport prezente pe amplasament vor avea starea tehnică buna şi verificările tehnice la zi.

În cazul unor defecţiuni urmate de pierderi de produse petroliere se va interveni cu material de colectare a produsului petrolier - găleţi, tăvi şi se va repara defecţiunea.

 

Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei

 

La închiderea staţiei de betoanese va avea în vedere:

-epuizarea stocurilor de materii prime (sorturi de agregate minerale, ciment, aditivi)

-dcuplarea instalaţiei de transport a cimentului de lasilozulrila staţieşi a instalaţiei de dozare aditivi,

-curăţarea bazinului decantor.

Se va decupla staţia de la instalaţia electricăşi de alimentare cu apă. Staţia se va valorifica ca întreg sau pe componente.

 

 

Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului

-desfacerea transeelor de la cablurile de alimentare cu apă şi energie electrică, extragerea conductei de polietilenă şi a cablurilor, acoperirea tranşeei. Depozitarea temporară şi valorificarea conductei şi a cablurilor;

-acoperirea tranşeei, compactarea terenului.

 

XII. Anexe - piese desenate:

1. planul de încadrare în zonă a obiectivului ?i planul de situa?ie;

2.Contract de închiriere

 

 

XIII. Pentru proiectele care intră sub inciden?a prevederilor art. 28 din Ordonan?a de urgen?ă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ?i faunei sălbatice, aprobată cu modificări ?i completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ?i completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele:

 

a) descrierea succintă a proiectului ?i distan?a fa?ă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum ?i coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referin?ă geografică, în sistem de proiec?ie na?ională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic con?inând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiec?ie na?ională Stereo 1970

 

          Proiectul propune instalarea staţiei de preparare a betonului cu capacitatea de 75 m3/h pe platforma betonata existenta, amenajarea platformei pentru depozit agregate, bransarea la reţeaua de alimentare cu apa a localităţii Ilva Mică, reabilitatrea bazinului decantor, bransarea la reteaua de energie existenta in zona.

Amplasamentul în suprafaţă de  S =3708 m2 va avea urmatoarea structura:

                    -platforma statie de preparat beton S=244 m2                                                          -cicloane S=26 m2                                                                                                 -decantor S=51 m2                                                                                                  -predozatoare S=97 m2                                                                                                                                                        -depozit agregate S=1200 m2

                   -cantar S=94 m2

                    -casa poarta S=6 m2

                   -platforma balastata si cai de acces interne S=1990 m2

 

          Staţia de betoaneeste un utilaj compact si se va amplasa pe fundatii izolate din beton armat turnat monolit. Aceasta va fi compusa din:

-Cabina de comandă;

-Două cicloane depozitare cimentcu capacitatea de 100 t fiecare;

-Banda transportoare pentru apropierea agregatelor;

-Patru preozatorare de agregate;

-Dozatorul de ciment; Dozatorul de apa;

-Transportorul elicoidal de ciment (snec) Malaxorul.                                             Alimentare cu apa se va face din sistemul se alimentare cu apa a localitatii Ilva Mică printr-o conductă din polietilenă, subterană.

 

b) numele ?i codul ariei naturale protejate de interes comunitar

Amplasamentul se suprapune, în două puncte ocupând o suprafaţă de  110 m2  cu situl Natura 2000 ROSCI0232 Some?ul Mare Superior situate cu care se învecinează la limita vestică şi nord-vestică. 

 

               

c) prezen?a ?i efectivele/suprafe?ele acoperite de specii ?i habitate de interes comunitar în zona proiectului

 

          Conform formularului standard, tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste sunt:

Tip de habitate

Evaluare

Cod

PF

NF

Acoperire

(ha)

Pesteri

(nr)

Calit.date

AIBICID

AIBIC

Rep.

Supr.rel

Status conserv

Eval.globala

 91V0

 

 

 

 

Buna

C

C

B

B

 

 

Habitatul 91VO -Păduri de fag dacice (Symphyto-Fagion

Descrierea habitatului: Păduri de amestec de fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) şi molid (Picea abies), care se dezvoltă pe substrat neutru, bazic sau slab acid.

Compozi?ie floristică: Brustur negru (Symphytum cordatum), brebenei (Cardamine glanduligera), crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica), mierea ursului (Pulmonaria rubra), piciorul cocoşului (Ranunculus carpaticus), laptele cucului (Euphorbia carniolica), vulturică (Hieracium rotundatum), păiuş (Festuca drymeja);

Cerinţe ecologice: Până la 1.400 m, versanţi slab înclinaţi, pe soluri jilave.

 

Amplasamentul este situat pe teren pe care se desfăşoară activităţi industriale şi care de-a lungul timpului a suferit modificări datorate activităţii.  Nu sunt prezente specii rare sau vulnerabile de plante de interes naţional sau comunitar. Amplasamentul proiectului este antropizat datorită activităţii idustriale desfăşurate de-a lungul timpului, fabrica de cherestea a fost pusă in funcţiune înainte de anul 1989.

Vegetaţia prezentă în vecinătatea amplasamentului proiectului, pe malul râului Someşul Mare este reprezentată de Salix alba, Salix fragilis şi Populus alba.

Amplasament şi vecinătăţi                                       Vegetaţie prezentă pe mal

 

 

Efectul implementării proiectului asupra habitatului 91VO: poate fi considerat nul.

 

 

Specii prevazute in articolul 4 din Directiva Consiliului 209147/CE, specii enumerate in anexa II la Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Specie

Populatie

Sit

Grup

Cod

Denumire stiintifica

S

NP

Tip

Marime

Unit masura

Categ

Calitdate

AIBICID

AIBIC

Min

Max

CIRIVIP

  Pop

Consev

Izolare

Global

M

1355

Lutra lutra

 

 

P

 

 

 

 

 

C

B

C

B

F

1163

Cottus gobio

 

 

P

 

 

 

 

 

C

B

C

B

F

1146

Sabanejewia aurata

 

 

P

 

 

 

 

 

C

B

C

B

F

1122

Gobio uranoscopus

 

 

P

 

 

 

 

 

C

C

C

C

F

4123

Eudontomyzon danfordi

 

 

P

 

 

 

 

 

C

B

C

C

 

          Alte specii importante de flora si fauna

 

Specie

Populatie

Motivatie

Grup

Cod

Denumire stiintifica

S

NP

Marime

Unit masura

Categ

Anexa

Alte categotii

Min

Max

CIRIVIP

IV

V

A

B

C

D

F

1109

Thymallus thymallus

 

 

 

 

 

V

 

X

 

 

X

 

 

Suprafata amplasamentului este relativ plana. Nu sunt prezente bălţi sau ochiuri de apa, amplasamentul nu indeplineşte condiţii de habitat pentru mamiferul Lutra lutra.

Amplasamentul nu comunică cu albia minoră a râului Someşul Mare – nu se fac captări de apă din râu şi nici evacuari de ape uzate.

 

Specia Lutra lutra(Vidra de rau) cod 1355 

Familia Mustelidae, subfamilia: Canoidea. Se inrudeste cu alte animale din aceeasi familie, precum: hermelinele, dihorii, nevastuicile, jderii si viezurii. Este un mamifer adaptat la viata acvatica, cu un corp lung de cca. 0,7-0,9 m, coada groasa la baza  si ascutita la varf, conica, musculoasa, lunga de 0,4 m, greutatea de 8-14 kg. Habitat: prefera zona apelor (de la campie pana la munte), astfel fiind intalnita in toata tara. Iarna, se deplaseaza si pe uscat cu miscari greoaie, zona de vanatore fiind de cativa kilometri (este un animal semi-acvatic). Isi face vizuini sub forma de scobituri subterane cu doua iesiri, una sub apa, una spre uscat, sub arborii de pe malul apelor. Se hraneste in special cu peste, crustacee, broaste, unele mamifere si pasari acvatice. La pestii mari, lasa resturi pe mal (capetele si oasele mai lungi ale acestora). Vaneaza cca. 3-5 ore/zi, cantitatea de hrana variind in functie de anotimp. Este un animal foarte activ in timpul noptii. Se imperecheaza in luna februarie; dupa o gestatie de 9 saptamani, femela face 2-4 pui, care pana la varsta de 4 saptamani sunt orbi si neajutorati. Este un animal care se imblanzeste usor si se ataseaza de omul care il ingrijeste.

Amplasamentul analizat nu constituie habitat pentru vidră, prezenţa acesteia fiind strans legată de vegetaţia existaentţ pe malul apelor ce oferă adapostşi locuri de cuibarire, distanţa de la staţia de betoane pana la malul raului este de cca 43 m, prezenţa specie pe amplasament este nula.Nivelul zgomotului la limita spre malul raului Someşul Mare variază între 53 dB şi 33 dB, zgomotul generat de lucrarile de pe amplasamentul staţiei de betoane nu va perturba suplimentar specia, faţă de activitatea prezentă.

 

Efectul implementării proiectului asupra speciei: poate fi considerat cel mult negativ nesemnificativ, zgomotul produs de utilaje şi mijloacele de transport va fi similar cu cel prezent pe amplasament la această dată, amplasamentul analizat nu prezinta condiţii de habitat pentru specie.

 

 

Specii de pesti protejate

 

Specia Cottus gobio –zglavoaca cod 1163

Zglavocul este un cotid de talie mica (8-10 cm, rar 12-13 cm) al carui corp este alungit, gros, fusiform, avand aspect de guvid. Capul este mare, comprimat     dorso-ventral si este mai gros decat corpul. Gura este mare, terminala, prevazuta cu dinti marunti, dispusi pe mai multe randuri pe premaxilar, vomer si dentar. Preopercularul prezinta un tep cu orientare superioara, iar regiunea cozii este comprimata lateral. Pe linia medio-dorsala sunt vizibile doua inotatoare dorsale (una in regiunea trunchiului, respectiv una in regiunea

cozii) care se ating. Inotatoarele pectorale sunt mari (deosebit de mari) in

raport cu talia, iar inotatoarele ventrale au pozitie toracala. Exoscheletul lipseste (tegument lipsit de solzi).

Coloritul variaza in functie de conditiile mediului de viata, respectiv stare fiziologica, varsta si sex. Zona dorsala a corpului este brun-cafenie si totodata marmorata mai inchis. Jumatatea posterioara a corpului prezinta benzi transversale (3-4) de culoare inchisa, iar inotatoarele dorsale,  pectorale si

caudala prezinta marmoratii dispuse in benzi longitudinale. Epoca de reproducere debuteaza in luna martie si se incheie in luna aprilie. Maturitatea sexuala se instaleaza la varsta de 2 ani, iar dimorfismul sexual consta in faptul ca masculii au botul mai lat si ventralele mai lungi decat femelele. Dupa depunerea pontei, masculii pazesc ponta, respectiv o ventileaza pana la eclozare, fenomen care apare dupa 4-5 saptamani (perioada de eclozare este

influentata de temperatura apei) de la depunerea pontei. Se hraneste cu larve

de insecte, icre sau puiet de peste, respectiv ponta de amfibieni. Prefera apele reci reofile din zonele de munte (rauri, paraie, rar lacuri de munte). Se refugiaza adesea sub pietrele aflate in apropierea malului. Specie reofila si strict sedentara care nu întreprinde migratii.

 

În perioada implementării şi funcţionării proiectului specia nu va fi afectata, nu se fac captări de apă respectiv deversări de ape uzate în râu.

Impactul privind distribuţia şi abundenţa populaţiilor acestei specii va fi neutru.

 

Specia Gobio uranoscopul cod 1122

Lungimea obisnuita este de 7-8 cm dar in mod exceptional poate ajunge pana la 15 cm. Pedunculul codal este mai lung decat inaltimea corpului, gatul si pieptul sunt acoperite de solzi, musatile lungi si ochii mici. 
Coloratia este in general cenusie-bruna, cu reflexe albastrui, burta este alb-galbuie. Corpul este patat cu pete mari negre. 
Este un peste foarte sensibil, apele in care traieste trebuie sa fie bine oxigenate. Prefera zonele cu apa mica si curent repede. Se hraneste cu larve de insecte, crustacei si resturi vegetale.

Raspandire: Subspecie caracteristica regiunii rasaritene a bazinului dunarean, fiind intalnit in zonele superioare ale raurilor repezi. 

 

În perioada implementării şi funcţionării proiectului specia nu va fi afectata, nu se fac captări de apă respectiv deversări de ape uzate în râu.

Impactul privind distribuţia şi abundenţa populaţiilor acestei specii va fi neutru.

 

Specia Eudontomyzon danfordi –chiscar cod 4123

Este peste rapitor, intalnit in special in Dunare si in apele din Transilvania, Somes, Valea Iadului, Crisuri, Mures, Valea Ierii, Sebes, Timis dar si in Arges, Dambovita, Siret, Moldova si Bistrita. Poate ajunge pana la 30 cm lungime si se aseamana mai degraba cu un sarpe, avand corpul in forma cilindrica si gura circulara. Similitudinea este cu atat mai mare cu cat chiscarul este lipsit de inotatoarele perechi. Corpul sau alungit este de culoare cenusie sau cafenie, burta alb-galbuie, iar aripioara caudala este transparenta. Maturitatea sexuala se instaleaza la varsta de 3-4 ani, iar epoca /perioada de reproducere are loc in lunile aprilie-august, perioada in care reproducatorii migreaza in amonte, depunand ponta pe funduri malos-nisipoase.  Dupa eclozare, larvele se retrag in masa malului pana la varsta de 3-4 ani (dupa unii autori, pana la varsta de 5 ani), dar ies noaptea in vederea procurarii hranei, hranindu-se cu microflora, microfauna, respectiv detritus. Indivizii care devin adulti se retrag in zonele mai adanci si se adapostesc deseori sub pietre sau se asaza/fixeaza pe/de pestii vii cu solzi mici prin intermediul dintilor odontoizi. Odata fixati de tegumentul pestilor, extrag prin intermediul limbii sange, respectiv tesut, procurandu-si in acest mod hrana. Debutul pregatirii de iernare are loc in luna octombrie, atunci cand adultii se retrag in masa malului.

 

În perioada implementării şi funcţionării proiectului specia nu va fi afectata, nu se fac captări de apă respectiv deversări de ape uzate în râu.

Impactul privind distribuţia şi abundenţa populaţiilor acestei specii va fi neutru.

 

Specia Sabanejewia auratacod 1146

Specia face parte din supraclasa pestilor ososi, osteichthyes, clasa actinopterygii, subclasa neopterygii, infraclasa teleastei, supraordinul ostariophysi, ordinul cypriniformes, familia cobitidae, genul cobitis aurata. In genul cobitis aurata, corpul pestilor este usor turtit lateral. Inaltimea acestor pesti este variabila. Au cate 5-17 pete laterale, de marime si aspecte foarte variabile. In lungul musculaturii laterale, septul nu apare ca o dunga longitudinala neagra, nu este vizibil prin transparenta tegumentului, iar petele laterale nu se contopesc cu el. La baza totdeauna are cate o pata, dorsala si ventrala, mica. In apele noastre, specia este reprezentata prin 4 subspecii. Dunarita are lungimea de 5-10 cm, si in gura la mascul se gasesc 7-8 dinti faringieni si 9-11 la femele. Corpul dunaritei, este relativ scurt, inalt si gros. Inaltimea sa maxima se cuprinde de 5-6 ori in lungime fara coada. Are spatele arcuit. Are solzii, mici,ce se acopera unii pe altii. Este o specie endemica in Dunare la peste 20 m adancime, la Cazane, Corabia, Oltenita, Silistra, Calarasi si in Cerna, Beloreca, Nera, Arges, Olt. Se mai intalneste pe funduri pietroase, si se hraneste cu insecte si larvele acestora. Se reproduce in lunile aprilie-iunie, in rauri mici, repezi si pietroase. 

La aceasta data nu sunt harti cu arealele de distributie ale acestor specii de ihtiofauna identificate.

 

Specia Thymallus thymallus- Lipan  cod 1109

Habitatele caracteristices si descrierea speciei

Acesta este raspandit in toata Europa, iar in tara noastra il intalnim in raurile de munte, evitand portiunile prea rapide si cascadele, preferand apa mai adanca si mai domoala cu fundul pietros. Are o lungime de 30-35 cm. Lipanul isi cauta hrana atat in interiorul apei cat si in afara acesteia, in principal insecte. Puietul se hraneste la inceput cu microorganisme dupa care trece treptat la consumul de larve de insecte acvatice, insecte aeriene, crustacee dar ocazional cu icre si puiet de peste. Prefera sa stea in curentul slab al unor bulboane, sub crengi cazute in apa sau chiar sub mal. In sezonul rece cauta locuri mai adanci, mai linistite.

 

 

În perioada implementării şi funcţionării proiectului specia nu va fi afectata, nu se fac captări de apă respectiv deversări de ape uzate în râu.

Impactul privind distribuţia şi abundenţa populaţiilor acestei specii va fi neutru..

 

Speciile de interes conservativ la nivelul ROSCI0232 Some?ul Mare Superior posibil a fi afectate ca urmare a implementării proiectului

Nr. Crt.

Specia

Prezentă (P) / potenţial prezentă (PP) / absentă (A)

în perimetrul analizat

Prezentă (P) / potenţial prezentă (PP) / absentă (A)

în vecinătatea perimetrului

analizat

1

Lutra lutra

A

A

2

Cottus gobio

A

A

3

Sabanejewia aurata

A

A

4

Gobio uranoscopus

A

A

5

Eudontomyzon danfordi

A

A

6

Thymallus thymallus

A

A

 

 

          Absen?a acestor specii din zona proiectului este dată de faptul că amplasamentul nu corespunde habitatului caracteristic pentru acestea. Având în vedere ecologia lor, acestea nu pot nici migra din sit pentru a-şi extinde teritoriul în zona amplasamentului.

 

d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar

          Planul de management al sitului ROSCIO232 Some?ul Mare Superior nu este elaborat.

 

e) se va estima impactul poten?ial al proiectului asupra speciilor ?i habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar

 

          Pentru identificarea şi evaluarea tuturor tipurilor de impact ale proiectului  s-au analizat următoarele tipuri de impact:

  • direct;
  • indirect;
  • pe termen scurt;
  • pe termen lung;
  • rezidual;
  • cumulativ.

 

Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă proiectul analizat poate:

ROSCI0232 Some?ul Mare Superior

 

1. Să reducă suprafa?a habitatelor ?i/sau numărul indivizilor speciilor de interes comunitar.

Zona de implementare a proiectului este puternic antropizata datorită activităţii desfaşurată anterior declarării sitului şi în prezent.  Pe amplasament şi în vecinatatea acestuia nu se întalneste habitatul cu valoare conservativa 91VO.

Proiectul nu prevede captări de apă din râu si deversari de ape uzate, astfel nu este afectat habitatul speciilor de pesti cu valoare conservativă.

De asemenea, numărul indivizilor speciilor de interes comunitar nu poate fi afectat de desfă?urarea activită?ii, dat fiind faptul ca loca?ia nu reprezintă habitat prielnic pentu speciile de pe?ti, mamiferul  Lutra lutra cu statut special de conservare.

2. Să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

Nu este cazul. În cadrul obiectivului studiat nu a fost identificat niciun habitat prioritar.

3. Să aibă impact negativ asupra factorilor care determină men?inerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar.

Nu poate fi generat un impact negativ asupra habitatelor de interes comunitar ?i nici asupra speciilor protejate de floră ?i faună – dată fiind faptul că loca?ia nu reprezintă habitat prielnic pentru acestea.

4. Să producă modificări ale dinamicii rela?iilor care definesc structura ?i/sau func?ia ariei naturale protejate

Investi?iile propuse în proiect nu vor afecta habitate ?i specii de interes comunitar din sit. Complexul de specii de interes comunitar pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat nu va fi afectat.

 

          S-au identificat ?i evaluat toate tipurile de impact negativ al proiectului analizat susceptibil să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar.

Identificarea impactului

Evaluarea impactului

ROSCI0232 Some?ul Mare Superior

Tipul de impact

Indicatori-cheie cuantificabili folosi?i la evaluarea impactului produs prin implementarea proiectului

 

Direct

1. Procentul din suprafa?a habitatelor de interes comunitar care va fi pierdut;

0,007 % din suprafa?a sitului se regăseşte în zona de implementare a proiectului. Pe această suptafaţă nu se regăsesc habitate de interes comunitar - in acest caz putem considera ca va fi pierdut nici un procent    din suprafa?a habitatelor de interes comunitar. Nu va exista un impact negativ asupra speciilor protejate de flora si faună pentru care a fost desemnat situl deoarece deoarece aceste nu sunt prezente in zona de implementare a proiectului.

2. Procentul ce va fi pierdut din suprafe?ele habitatelor folosite pentru necesită?ile de hrană, odihnă ?i reproducere ale speciilor de interes comunitar;

0% va fi pierdut din suprafa?a habitatelor de interes comunitar deoarece pe amplasament s-au desfasurat activitati industriale anterior desemnarii sitului, zona este antropizata, nu sunt întâlnite habitate folosite pentru necesită?ile de hrană, odihnă ?i reproducere ale speciilor de interes comunitar.

Nu va exista un impact negativ asupra habitatelor de interes comunitar, a speciilor de floră ?i faună protejate.

3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);

  Nu se produce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar deoarece aceste nu sunt prezente pe amplasamentul analizat şi în vecinatatea acestuia.

 

  1. Durata sau persisten?a fragmentării

Neexistând o fragmentare a habitatelor, nu există nicio durată a fragmentării .

5. Durata sau persisten?a perturbării speciilor

de interes comunitar.

 

Nu va exista un impact de durată sau persistent la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0232 Some?ul Mare Superior care ar putea disturba speciile sau habitatul de interes comunitar

6. Schimbări în densitatea popula?iilor (nr. de indivizi /suprafa?ă);

Nu se produc schimbări în densitatea popula?ilor speciilor.

 

7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/ habitatelor afectate de implementarea planului urbanistic

Nu se distrug specii ?i habitate de interes comunitar.

 

Indirect

 

Evaluarea impactului cauzat de proiect fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

Având în vedere că impactul asupra speciilor ?i habitatului pentru care a fost declarată aria protejata este nul,  nu există diferen?e între situa?iile cu /sau fără măsuri de reducere a impactului.

Pe termen scurt

 

Evaluarea impactului cauzat de proiect fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului

Având în vedere că impactul asupra speciilor ?i habitatului pentru care a fost declarată aria protejată este nul,  nu există diferen?e  între situa?iile cu /sau fără măsuri de reducere a impactului.

Pe termen lung

 

Evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

Pe termen lung impactul poten?ial va fi nul.

 

În fază de implementare a proiectului

Evaluarea impactului

cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

În fază de implementare a proiectului impactul poten?ial va fi nul.

Rezidual

Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului proiectului.

Având în vedere că impactul asupra speciilor ?i habitatului pentru care a fost declarată aria protejată este nul, nu există diferen?e între situa?iile cu /sau fără măsuri de reducere a impactului.

 

Cumulativ

1.Evaluarea impactului cumulativ al proiectului analizat cu alte PP;

 

În urma verificării informa?iilor disponibile referitoare la zonă, au fost identificate o fabrică de prelucrare a lemnului, atelier de servis auto, activităţi agricole. Impactul cumulativ datorat pulberilor şi gazelor de eşapament poate să apară în vecinătatea drumului de acces de la DN17D la amplasament, drum care este balastat. Pulberile sedimentează în vecinătatea sursei. Sursele de pulberi ?i gaze de ardere sunt surse în mi?care; distan?a dintre drumul de acces şi vecinătă?i permite sedimentarea pulberilor ?i dispersarea gazelor de e?apament fără a exista riscul apari?iei unor zone de concentrare a poluan?ilor.Drumul de incintă este betonat, nu vor rezulta pulberi.

Gazele de ardere sunt limitate prin verificările tehnice periodice.

2.Evaluarea impactului cumulativ al proiectlui analizat cu alte PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului.

Impactul cumulativpoate să apară pe drumul de acces din cauza pulberilor,gazelor de eşapament şi zgomotului. Zgomotul din mai multe surse nu se cumulează; este recepţionat zgomotul cu nivelul cel mai ridicat.

 Impact cumulativ datorat zgomotului şi vibraţiilorîn perioada de funcţionare a proiectului nu se produce deoarece distanta de la atelierele de productie la statia de betoane este mare. Distanţa de la staţia de betoane la malul raului este de 32,6 m, nivelul zgomotului scade exponenţial, valoarea maximă se situează sub 55dB.

Impact cumulativ datorat pulberilor ?i gazelor de ardere de la utilaje si mijloacele de transport

Efectele emisiilor atmosferice se pot regăsi în impactul cumulativ, dar nu în mod continuu ?i nu cu o frecventa de 100 %. Asta deoarece emisiile atmosferice sunt supuse unei dinamici controlate de condi?iile meteorologice, în cea mai mare măsură.

       
 

 

 

f) alte informa?ii prevăzute în legisla?ia în vigoare

 

          Nu detinem alte informaţii care se aplică proiectului analizat.

 

 

 

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informa?ii, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate:

 

Proiectul nu prevede foraje sau captari/deversari de apa din/in rau nu are legatura cu apele.

1. Localizarea proiectului:

- bazinul hidrografic

          Nu este cazul proiectului analizat

- cursul de apă: denumirea ?i codul cadastral

Nu este cazul proiectului analizat.

 

 

 

XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3la Legea nr. 292/2018privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice ?i private asupra mediului se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informa?iilor în conformitate cu punctele III-XIV.

 

  1. Caracteristicile proiectului:

- proiectul propus intră sub inciden?a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice ?i private asupra mediului, fiind încadrat în anexa nr. 2, la pct  10. Proiecte de infrastructură: lit.a) proiecte de dezvoltare a unită?ilor/zonelor industriale;

- proiectul propus se suprapune partial cu situl Natura 2000 ROSCI0232 Someşul Mare Superior, intră sub inciden?a art. 28 din Ordonan?a de urgen?ă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ?i faunei sălbatice, aprobată cu modificări ?i completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ?i completările ulterioare,

 

- proiectul propus nu  intră sub inciden?a prevederilor art. 48 ?i 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările ?i completările ulterioare,

 

  1. dimensiunea ?i concep?ia întregului proiect:

-prin proiect se propune amplasarea unei staţii de betoane cu capacitatea de 75 m3/h pe un amplasament cu suprafaţa  S =3708 m2 va avea urmatoarea structura:

                    -platforma statie de preparat beton S=244 m2                                                          -cicloane S=26 m2                                                                                                 -decantor S=51 m2                                                                                                  -predozatoare S=97 m2                                                                                                                                                        -depozit agregate S=1200 m2

                   -cantar S=94 m2

                    -casa poarta S=6 m2

                   -platforma balastata si cai de acces interne S=1990 m2;

 

b) cumularea cu alte proiecte existente si/sau aprobate: în zonă fucţionează fabrica de cherestea, servis auto. Posibilitatea apariţiei unui impact cumulat datorat gazelor de eşapament şi pulberilor este posibilă în zona drumului de acces;

 

c) utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si a biodiversitatii:solul va fi acoperit cu platforme betonate şi căi interne de acces şi platforme balastate. În funcţionarea staţie se vor folosi agregate minerale şi apadin reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Ilva Mică. Nu se vor folosiresurse naturale din aria naturală protejată;

 

Utilită?i:

1. Alimentare cu apă –alimentarea cu apă a staţiei se va face din reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Ilva Mică. Apa potabilă pentru muncitori va fi asigurată cu bidon de material plastic;

2. Evacuarea apelor uzate: nu rezultă ape uzate industrial,apele de spalare se preepureaza si se recircula (sunt colectate in bazinul decantor, construcţie din beton armat, cu trei compartimente, apa din primul compartiment se decanteaza, faza limpede trece în al doilea compartiment se unde se reutilizeaza în procesul de productie). Apa pluvială colectată prin rigolă se colectează în bazinul decantor si se utilizeaza in procesul de productieApele menajere se vor evacua intr-un bazin vidanjabil cu volumul V = 30 m3 ce apartine la SC START GATE SRL (angajati vor folosi grupul sanitar existent al acesteia);;

3. Energie electrica –este asigurată de la reţeaua de energie electrică din zonă printr-un punct de transformare propriu;

4. Încălzirea spaţiilor de producţie – nu se aplică proiectului;

 

d)cantitatea si tipurile de deseuri generate/gestionate:

-în perioada de realizare a proiectului (realizarea alimentarii cu apă şi energie electric) se va genera pământ şi pietre, cantitatea nu poate fi cuantificată;

-amestecul de pământ şi pietre şi se utilizează la acoperirea transeei;

-în perioada de funcţionare a staţiei

-material din decantarea apei uzate tehnologice                2 m3/lună

-beton spart, rezuttat de la testeri                                     0,5 m3/lună

-*deşeu metalicnu poate fi cuantificat, este variabil si constă în piese şi componente uzate de la utilaje şi staţie

-deşeu menajer               cca 3 m3/an

Deşeul de beton se va folosi la întreţinerea căilor de acces.

Deşeul metalic se va valorifica la agenţi economici autorizaţi.

Deşeul menajer se va colecta în pubelă tipizatăva fi eliminat de agentul economic de salubritate.

 

 

e) poluarea si alte efecte negative:

- în perioada realizării proiectului pot apărea emisii de pulberi de la lucrările de alimentare cu apă şi energie electrică. De la utilaje şi mijloacele de transport a materialelor vor rezulta gaze de eşapament;

- aceste surse de poluare vor fi difuze, se vor lua o serie de măsuri pentru reducerea acestora (se va folosi un utilaj si un mijloc de transport  cu stare tehnica buna; lucrarile la săparea tranşeiei nu se vor desfaşura în perioade cu vânt puternic, umectarea căilor  de acces şi a drumurilor tehnologice în perioada secetoasă şi ori de câte ori situaţia o impune, în funcţie de frecvenţa traficului şi condiţiile atmosferice, pentru evitarea ridicării pulberilor fine în atmosferă);

- în perioada de funcţionare vor exista surse de poluare dirijate si difuze. Noxele rezultate de la încarcarea silozurilor de ciment sunt noxe dirijate, proiectul prevede echipamente tehnice pentru limitarea emisiilor. Sursele difuze sunt vor fi generate de utilajul ce deserveşte activitatea, mijloacele de transport de la aprovizionare si autobetonierele, padogul de agregate. Pentru reducerea poluanţilor din surse difuze se vor lua măsuri de ordin tehnologic şi administrativ (se va folosi un utilaj şi mijloce de transport  cu stare tehnică bună, agregatele minerale sunt spălate nu conţin pulberi fine care să fie antrenate de vânt, umectarea căilor  de acces şi a drumurilor tehnologice în perioada secetoasă şi ori de câte ori situaţia o impune, în funcţie de frecvenţa traficului şi condiţiile atmosferice, pentru evitarea ridicării pulberilor fine în atmosferă);

-poluanţii emişi se vor încadra în valorile limită admise prin normativele în vigoare;

 

f) riscurile pentru sănătatea umană( de ex., din cauza contaminarii apei sau a poluarii atmosferice):- nu sunt pentru proiectul analizat deoarece nu sunt deversări de ape uzate în râu, apele uzate de preepurează şi se refolosesc în fluxul de producţie, poluanţii emişi nu sunt în măsură să afecteze sănătatea umană.

 

2. Amplasarea proiectelor:

2.1utilizarea actuală şi aprobată a terenurilor:

-Conform Certificatului  de urbanism nr. 2 din  20.02.2019 amplasamentul este situat în intravilanul localităţii Ilva Mică. Terenul are folosinţă actuală CURŢI CONSTRUCŢII. Pe amplasament desfăşoară activitate de producţie SC STAR GATE SRL, activitate autorizată prin Autorizaţia de Mediu nr. 86 din 30 SEPTEMBRIE 2014.

 

2.2bogăţia, disponibilitatea, calitatea şi capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa şi biodiversitatea, din zonă şi din subteranul acesteia:

-în cadrul proiectului nu se vor utiliza resurse nataurale de pe amplasament;

 

 

2.3capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se o atenţie specială următoarelor zone:

 

a) zone umede, zone riverane, guri ale râurilor

– proiectul este amplasat în zonă riverană râului Someşul Mare – distant de la statia de preparare a betonului la albia minora este de cca 40 m;

b) zone costiere şi mediul marin

–proiectul nu este amplasat în zonă costieră sau mediu marin;

c) zonele montane şi forestiere

proiectul este amplasat în intravilanul localităţii Ilva Mică, pe amplasamentul fabricii de cherestea, pe  deci nu este amplasat în zonă forestieră. Altitudinea în zona sudică a comunei este de  563 m, nu este în zonă montană;

d) arii naturale protejate de interes naţional, comunitar, internaţional

 – proiectul este amplasat parţial în arie naturala protejată de interes comunitar, sit Natura 2000 ROSCI0232 Someşul Mare Superior. Pe amplasamentul s-au desfasurat activitati industriale anterior declarării sitului;

e) zone clasificate sau protejate conform legislaţiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislaţia privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislaţiei din domeniul apelor, precum şi a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică

–amplasamentul pe care se va implementa proiectul analizat se suprapune, în două puncte la limita vestică şi nord-vestică(ocupând o suprafaţă de  110 m2)  cu situl Natura 2000 ROSCI0232 Some?ul Mare Superior;

f) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii Europene şi relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri

– proiectul nu este amplasat intr-o astfel de zonă;

g) zonele cu o densitate mare a popula?iei

–proiectul nu este amplasat într-o zonă cu o densitate mare a popula?iei;

h) peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic:

– proiectul este amplasat în zonă cu activităţi industriale, nu sunt prezente peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural ?i arheologic.

 

3.Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial:

3.1 importanţa şi extinderea spaţială a impactului - de exemplu, zona geografică şi dimensiunea populaţiei care poate fi afectată:

– lucrările de implementare a proiectului şi funcţionarea acestuia, nu vor induce impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu şi a populaţie. În perioada de func?ionare, poluanţii emişi se vor situa sub valorile limită admise de normativele în vigoare;

- impactul este de magnitudine redusă, se manifestă în zona în care se realizează proiectul şi imediata vecinătate;

 

3.2  natura impactului: -impact direct, pe termen scurt, reversibil se va manifesta

asupra solului. Asupra celorlalţi factori de mediu se va manifesta impact negativ redus, limitat în timp,  numai pe prioada funcţionării proiectului.

 

3.3  natura transfrontalieră a impactului: -proiectul nu este amplasat în apropierea zonei de frontiera. Poluanţii emişi prin natura şi cantitatea lor nu induc impact transfrontalier;

 

3.4  intensitatea şi complexitatea impactului:- impactul este redus, temorar ?i se manifestă asupra factorilor de mediu aer, sol, zgomot;

 

3.5 probabilitatea impactului: -volumul de lucrări este redus, perioda de execuţie este scurtă, tehnologia de execuţie nu implică substanţe periculoase şi generarea de poluanţi astfel încât probabilitatea apariţiei unui impact negativ semnificativ poate fi considerată nulă ;

 

3.6 debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizate ale impactului:

- impactul asupra factorilor de mediu va debuta odată cu începerea lucrărilor de construcţie;

-impactul se va maifesta pe toată perioada de implementare şi funcţionare a proiectului;

- impactul va fi nesemnificativ şi va inceta la închiderea staţiei de betoane;

-impactul va fi unul reversibil, temporar (pe durata funcţionării proiectului);

 

3.7  cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente şi/sau aprobate:       -probabilitatea apariţiei unui impact cumulativ cu alte proiecte este redusă;

 

3.8 posibilitatea de reducere efectivă a impactului:

- în perioada realizării lucrărilor de construc?ie:

          - utilizarea ma?inilor ?i utilajelor în stare tehnică bună,  verificate tehnic;

         - pe perioada staţionării motoarele utilajelor şi a mijloacelor de transport auto vor fi oprite;

         - reducerea emisiilor de pulberi prin stropirea căilor de acces interne;

 

- în perioada funcţionării staţiei:

- verificarea periodică a sistemului de reţinere a pulberilor de la silozurile de ciment;

- colectarea selectivă şi depozitarea controlată a deşeurilor;

- evacuarea ritmică a de?eurilor rezultate de pe amplasament; - men?inerea ?i între?inerea spa?iilor verzide pe amplasament, inclusiv a perdelei vegetale.

          - respectarea disciplinei şi a  tehnologiei atât în perioada de implementare cât şi în cea de funcţionare a proiectului.

 


X

Clic aici pentru a închide harta



Alegeți un județ de pe hartă pentru a fi redirecționat spre autoritatea locală.