Biodiversitate

tipareste trimite pe mail

 Biodiversitatea în judeţul Bistriţa-Năsăud

Detalii

Autor: APM Bistriţa-Năsăud,
Adăugat: 2010-08-17 19:47:09
Ultima actualizare: 2014-11-07 10:34:17

Natura

NATURA     în imagini  /  in judeţul Bistriţa - Năsăud  

 

Biodiversitatea include toate organismele vii care se găsesc pe uscat şi în apă. Toate speciile au un rol şi constituie „ţesătura vieţii” de care depindem: de la cele mai mici bacterii din sol, la cele mai mari balene din ocean. Cele 4 componente de bază ale biodiversităţii sunt genele, speciile, habitatele şi ecosistemele.

În cuprinsul judeţului Bistriţa-Năsăud întâlnim, aproape întreaga gamă floristică de la cea colinară, până la cea alpină. Vegetaţia spontană este alcătuită din asociaţii dispuse în fâşii pe altitudine, care formează etaje şi subetaje de vegetaţie lemnoasă şi ierboasă. Privită dinspre regiunile montane spre Câmpia Transilvaniei, vegetaţia prezintă o etajare distinctă.

La peste 1800 m altitudine, văile, culmile şi versanţii sunt acoperiţi de tufărişuri de jnepeniş, ce fac trecerea între vegetaţia alpină şi cea forestieră. Pajiştile alpine prezente în Munţii Rodnei sunt alcătuite din diverse ierburi şi tufărişuri, care în lunile iunie şi iulie sunt în plină înflorire, acoperind ca un covor splendid aproape integral masivul Vârfului Roşu de sub Ineu. Pe suprafeţe întinse găsim afinul (Vaccinium myrtillus) şi smârdarul (Rhododendron kotschyi), iar în zonele calcaroase ale munţilor Rodnei creşte şi renumita floare de colţ (Leontopodium alpinum) pusă sub regim de ocrotire la nivelul judeţului.

În zona alpină mai cresc bulbucul de munte (Trollius europaeus), tisa (Taxus baccata) şi pe muntele Saca, la nivelul pădurilor de molid, menţionăm ca raritate existenţa unor suprafeţe mai restrânse de narcise montane (Narcissus stelaris) incluse în rezervaţia 2.209 Poiana cu narcise de pe masivul Saca, care face parte din Parcul Naţional Munţii Rodnei.

Povârnişurile munţilor Rodnei şi Călimani adăpostesc multe endemisme carpatice: Saussurea porcii, Heracleum carpaticum (crucea pământului sau brânca ursului), Melandryum zawadskii (opaiţa), Campanula carpatica (clopoţeii de munte), Centaurea carpatica (ţintura), Anthemis carpatica, Senecio carpatica (spălăcioasă), Festuca porcii (păiuşul), iar din speciile de conifere face parte relictul glaciar Pinus cembra (zâmbrul).

       Sub altitudinea de 1700-1800 m întâlnim etajul montan care se suprapune zonei forestiere şi în cadrul căruia se pot separa trei subetaje. Etajul coniferelor, cu păduri de molid, pâlcuri de afini şi merişori, pajişti cu fâneţe şi păşuni, este  reprezentat spre exemplu în Munţii  Rodnei de prezenţa exclusivă a pădurilor boreale de molid, răspândite pe toată întinderea masivului. Pădurile de molid, care coboară până la 1300 metri altitudine, ocupă peste 600 km2 din suprafaţa totală a judeţului, şi sunt aproape uniform distribuite, ca un brâu pe versanţii muntoşi. Alături de molid, se întâlneşte şi bradul, dar molidul este predominant, ocupând cca. 90% din totalul suprafeţelor răşinoase. Sub etajul coniferelor se desfăşoară aria fagului, care coboară adesea până la altitudinea de 500 m. În munţii Rodnei acest etaj se caracterizează atât prin prezenţa pădurilor pure de fag, cât şi a pădurilor de amestec de fag cu brad şi de fag cu molid. Din totalul suprafeţelor din judeţ ocupate de foioase, fagul deţine cca. 69%.

La limita inferioară, în etajul montan inferior fagul (Fagus silvatica) este însoţit de carpen (Carpinus betulus), mesteacăn (Betula verrucosa) şi gorun (Quercus petraea) şi pajişti secundare cu păşuni şi fâneţe. Dealurile sunt acoperite de pădurile de fag, carpen, stejar şi gorun, încadrate de păşuni şi fâneţe.  Pădurile de stejar şi gorun sunt răspândite fragmentar pe aproape tot cuprinsul judeţului. În zona de câmpie arbuştii se găsesc aproape în toate pădurile şi sunt reprezentaţi de alun (Corylus avelana), păducel (Crategus monogyna) etc., iar în marginea pădurilor – porumbarul (Prunus spinosa).

Pe cursul apelor se află populaţii de anin alb şi anin negru asortate cu exemplare de plop (Populus nigra). De asemenea unele păduri de stejar, ca cele din şesurile Orheiului Bistriţei sunt însoţite de o specie rară de lalea pestriţă (Fritillaria meleagris), pădurea fiind declarată  arie naturală protejată: Poiana cu narcise din Şesul Văii Budacului sau Pădurea din Şes. Flora judeţului situată la Sud de comunele Nuşeni – Lechinţa - Teaca, până la Silivaşu de Câmpie este similară celei din Câmpia Transilvaniei. În judeţ este prezentă şi flora sărăturilor la Cociu şi Blăjenii de Jos, cu speciile de Statice gmelini(limba peştelui), Scorzonera parviflora şi relictul endemic pentru ţara noastră Armeria maritima.

Genele. Genele sunt blocurile de bază ale construcţiei vieţii. Ele determină caracteristicile tuturor organismelor vii. Menţinerea diversităţii genetice prin conservarea speciilor şi genurilor este piatra de temelie a conservării naturii.

Speciile. Au fost identificate în lume aproape 2 milioane de specii şi se estimează că acestea ar reprezenta doar 20% din totalul celor existente actual pe Terra. Numai solurile găzduiesc un sfert din toate speciile. În afară de microorganisme, insectele sunt cel mai mare şi mai variat grup. Alte gupuri mari includ ciupercile, lichenii şi muşchii. În comparaţie cu alte continente, Europa şi Uniunea Europeană au relativ puţine specii, deşi multe sunt prezente doar în această regiune (adică sunt endemice).

Habitatele. Diferite specii de plante şi animale formează împreună comuniăţi ecologice într-o arie dată sau mediu natural numite habitate. Un habitat include factorii fizici, cum ar fi solul, umiditatea, temperatura şi lumina. Habitatele se fomează ca răspuns la condiţiile de mediu, cum ar fi tipul de sol şi climatul. În Europa activităţile umane au jucat un rol major în modelarea şi crearea habitatelor care au o valoare ridicată a biodiversităţii (de  exemplu: pajiştile).

Ecosistemele. Un ecosistem poate include unul sau mai multe habitate diferite. Ecosistemele sănătoase ajută la menţinerea speciilor şi habitatelor, precum şi furnizează bunuri şi servicii critice pentru fiinţele umane.


X

Clic aici pentru a închide harta



Alegeți un județ de pe hartă pentru a fi redirecționat spre autoritatea locală.